Populaţia romă din Republica Cehă

Mulţi experţi consideră că populaţia romă, care constituie aproximativ 0,3% din populaţia cehă, este originară din India, însă nu este pe deplin clar cum ajuns în Europa Centrală în secolul al XV-lea. Imediat ce au ajuns au fost priviţi ca „altfel” şi au fost repudiaţi din societate, mai ales datorită obiceiurilor diferite, hainelor diferite şi stilului de viaţă nomad. De când au ajuns, aceştia au suferit persecuţii şi discriminări în Europa Centrală.

Majoritatea oamenilor din Republica Cehă sunt incredibil de suspicioşi faţă de populaţia romă pentru că aceştia sunt adesea implicaţi în infracţiuni minore, cum ar fi furturile, şi pentru că sunt adesea văzuţi ca persoane lipsite de dorinţa de a munci pentru a-şi asigura traiul. Se întâmplă că mare parte a populaţiei rome din Republica Cehă nu are o educaţie potrivită, aceştia de multe ori nereuşind să treacă nici măcar prin ciclurile de şcolarizare obligatorii. Este greşit să judeci o rasă întreagă prin prisma unui stereotip, însă majoritatea cehilor au auzit relatări despre romii care recidivează repetat în crimă. Fireşte că unii romi lucrează, însă marea lor majoritate ocupă posturi necalificate şi prost plătite.

Persecuţia romilor

În istoria modernă, persecuţia populaţiei rome a început din 1927, când a fost promulgată o lege care îi viza pe ţiganii nomazi. Această lege stipula obligaţia acestei populaţii de a depune cerere pentru a obţine permisiunea de a rămâne peste noapte şi respectiv pentru a obţine acte de identificare. Cea mai întunecată perioadă pentru populaţia romă a constituit-o însă Cel de al Doilea Război Mondial când aceştia au fost forţaţi să muncească în taberele de muncă silnică de către nazişti. Acestea au fost ulterior înlocuite de tabere de concentrare ca acelea de la Lety u Písku în Bohemia şi Hodonín u Kunštátu în Moravia, unde au murit mulţi romi de malnutriţie, boli şi respectiv în urma tratamentului brutal. Mulţi au fost transportaţi în taberele de execuţie naziste. După război au rămas doar 300 de cehi de etnie romă dintr-o populaţie de 6.500 câţi erau înainte de război. Această istorie este privită ca una penibilă pentru naţiunea cehă şi a rămas practic nediscutată după terminarea războiului.

Re-educarea comunistă

Comuniştii au încercat, în timpul cât au avut puterea, să integreze populaţia romă în restul societăţii, cu toate că felul cum doreau să-i „educe” prezenta semnele unei vizibile înclinaţii către ideologia comunistă. Aceasta a presupus suprimarea tradiţiilor şi a limbii populaţiei rome şi încurajarea acestora să renunţe la viaţa lor nomadă. Li s-au refuzat îndeletnicirile tradiţionale, de ţesători, muzicanţi şi fierari, fiind obligaţi să lucreze ca muncitori, fiind simultan mutaţi din zonele rurale în oraşele mai mari. În timpul regimului comunist, populaţia romă a fost parţial integrată în societate, chiar fără acordul acestora, fiind adesea forţaţi la şcolarizare şi participare la viaţa comunităţii ca întreg.

Provocările post-comuniste

După căderea comunismului, romii au rămas fără nici un fel de sprijin social şi nimeni nu a mai luptat pentru cauza lor. Rezultatul a fost că multor copii romi li s-a refuzat accesul în multe şcoli publice, în timp ce angajatorii au manifestat reticenţă faţă de perspectiva de a angaja muncitori romi.

Azi, rata şomajului în rândul populaţiei rome este în jur de 70%, iar majoritatea cehilor îi privesc ca pe nişte beţivi şi hoţi. Aceştia suferă adesea de pe urma atacurilor violente fără altă cauză decât  cea etnică. Adesea populaţia romă alege în zilele noastre să părăsească ţara pentru a merge în Canada sau în Europa de Vest pentru a începe o viaţă nouă.

Drepturile omului şi populaţia romă

În 1998 a fost construit un zid în Ústí nad Labem cu intenţia de a separa populaţia romă a oraşului de restul cetăţenilor, ceea ce a aruncat un văl de ruşine peste naţiune ca întreg. Gestul a fost grav criticat de grupările pentru drepturile omului, iar zidul a fost demolat în scurt timp, însă aceste grupări pentru drepturile omului consideră că mai sunt încă mulţi paşi de parcurs când vine vorba despre drepturile populaţiei rome.

Grupurile neo-naziste atacă şi ele membrii comunităţii rome, acum mai mult ca oricând, atât în Republica Cehă, cât şi în zonele vecine din Slovacia. Mulţi se îndoiesc chiar de faptul că poliţia şi tribunalele acordă acestor incidente gravitatea cuvenită. O grupare pentru sprijinirea romilor numită “Dženo” susţine că limba şi cultura populaţiei rome primesc acum sprijinul de care au nevoie, însă există un declin în calitatea condiţiilor de locuire şi de muncă manifestat în ultimii ani. Gruparea mai susţine că extremismul a ajuns la cote alarmante.