Cum să treceți peste bariera lingvistică
Cu toate că mulți presupun invers, bariera lingvistică din Republica Cehă nu este mai mare ca în alte țări din Europa – de fapt, este mai ușor să comunicați în majoritatea orașelor cehe decât este în Spania sau Italia. Când a căzut Cortina de Fier în 1989, nu erau mulți vorbitori de limbă engleză în țară, dar acum nu mai este cazul. Majoritatea cehilor angajați în industria turismului vorbesc engleză, ca și majoritatea tinerilor cehi.
Totuși, ca orice altă țară non-engleză, nu toată lumea vorbește engleză și acest fapt poate duce la probleme de comunicare. Este cel mai des cazul în care cineva întâlnește o persoană peste 40 de ani, care lucrează ca funcționar sau în servicii. Nu așteptați să fiți înțeleși, și dacă nu sunteți, căutați alte metode să vă exprimați. De exemplu, dacă cumpărați un bilet de tren, scrieți pur și simplu destinația unde vreți să ajungeți, ca și ora. De asemenea, dacă vorbiți puțină germană, aceasta s-ar putea dovedi de ajutor, în special în sud, întrucât sunt mulți turiști austrieci în această zonă.
Limba cehă face parte din limbile slave și astfel, este puternic înrudită cu cele din Slovacia și Polonia, ca și cu limbile din alte țări. De obicei, cel mai dificil lucru legat de limbile slave este pronunția cuvintelor. De fapt, acestea sunt uneori atât de dificil de pronunțat, încât primii misionari creștini, numiți Chiril și Metodie, care au venit în Europa de Est, au inventat un alfabet nou care să cuprindă sunetele slave. Acesta se numește alfabetul chirilic, și este încă folosit în țări ca Serbia și Rusia.
Republica Cehă nu mai folosește alfabetul chirilic și, în loc, îl folosește pe cel romanic – alfabetul folosit de majoritatea lumii. Cu toate acestea, sunt multe diacritice – marcaje deasupra literelor și cuvintelor – care duc la o mulțime de sunete diferite. Un accent deschis (á, é, í, ó, ú, ý) înseamnă că trebuie să lungiți vocala; nu indică accentul, care pică pe prima silabă. Litera „c” sună întotdeauna ca „ț” (ca în „ține”). Căciulița (háček) deasupra la č, š, sau ž, le face să sune ca „ch”, „ș”, „j” (ca în „vrajă”). Căciulița deasupra la ě, o face să sune ca „ie”.
Limba cehă are un sunet care nu se găsește în nici o altă limbă din lume, iar acesta este reprezentat de litera ř („Dokořán”). Acest sunet este la intersecția dintre „j” și un „r” rostogolit. O altă literă care poate crea probleme este ň, care este pronunțat ca „ni” în pinion. Acestea sunt de obicei dificil de pronunțat, și, de aceea, este acceptabil pentru străini să le înlocuiască cu „r” și „n”.